Pericolele unui capital de imagine mai mare decât performanțele din teren

E vara lui 1994, iar multe dintre imaginile video cu tricolorii în cantonamentul din Statele Unite, de la Cupa Mondială, vin în România cu avionul. Internetul nu e cunoscut în lume mai departe de emailuri și chaturi IRC. La noi, textele și imaginile ajung încă prin fax. Transmisia e scumpă, ajunge repede în țară doar ce e relevant. Nici noțiunile de relații publice și marketing nu-s cunoscute prea bine, totuși există birou de presă care le face pe toate.

Așadar, pentru generația lui Hagi rezultatele de pe teren și presa internațională, care are resurse și mută informațiile repede, reprezintă singurele metode de a atrage atenția asupra ei. Pe stadioane nu sunt influenceri cu GoPro-uri pe cap gata să livreze clipuri la secundă, nu e nici TikTok, nici Instagram și nici Facebook, dar nici studiouri TV mobile amplasate la marginea gazonului.

Performanța primează, e singura care te poate face mare! Greșești și pierzi un meci acasă cu stadionul plin? La următorul meci e posibil ca stadionul să fie pe jumătate.

E iunie 2025 și naționala României e lider de etapă la numărul de spectatori prezenți pe stadioane la meciurile cu Austria și Cipru. Nu contează că a pierdut cele mai importante meciuri din preliminarii, cu Bosnia și Austria, tricolorii “de suflet” au norocul să fie ținuți în brațe de o generație de copii care îi idolatrizează.

Despre rezultatele lor din preliminariile Euro 2024, despre calificarea în optimi de la turneul din Germania și despre campania cu șase victorii din Nations League s-au realizat deja mai multe documentare decât s-au realizat în 20 de ani până la ei.

FRF a învățat de la alții și a înțeles că un departament de comunicare și imagine bun poate “spăla” chiar și lipsa performanțelor, poate face din țânțar armăsar. Pentru mine e clar că acolo, la Federație, cineva își face lecțiile bine cu strategiile de criză, dar și la contra-comunicare, atunci când reacțiile negative din presă și mediul online trebuie echilibrate pentru a nu crea un dezavantaj de imagine.

Dar care e pericolul generării unui capital de imagine mai mare decât performanțele din teren și puterile jucătorilor? Poate apărea autosuficiența și se poate institui apatia. Poate dispărea motivația și dorința de a face mai mult pe teren. Reproșurile suporterilor de după meciul cu Cipru vizează lipsa spiritului de luptă și a determinării. “Să-i vedem, nene, că la 2-0 trag ca boii la plug pentru încă un gol, că în speranța unui joc de rezultate favorabil ne-ar putea ajuta golaverajul”, asta spunea un suporter român în trenul care ne întorcea aseară, la miezul nopții, de la Trnava la Bratislava.

Mă întreb cum ar fi fost dacă generația lui Hagi și Popescu s-ar fi născut în epoca exploziei internetului, a influencerilor cu milioane de urmăritori și a transferului instant de informații? Ar fi făcut ei față unui capital de imagine mai mare decât performanțele lor?