[GALERIE FOTO] ROMÂNIA-ȚARA GALILOR 2-1, MECI AMICAL
După 25 de ani, Hagi s-a întors pe banca naționalei într-un meci acasă, România a învins Țara Galilor cu 2-1
Pentru Gheorghe Hagi seara a însemnat mai mult decât o simplă victorie. A fost primul său meci acasă din postura de selecționer al României. Un moment așteptat un sfert de secol, o reîntâlnire cu publicul care l-a văzut mai întâi genial cu mingea la picior și care, acum, îl privește din nou drept omul chemat să dea direcție echipei naționale.
Au trecut 25 de ani. Un sfert de secol în care fotbalul românesc a trăit de toate: calificări, dezamăgiri, generații promițătoare și ani în care speranța a fost singurul lucru care nu s-a pierdut. Iar într-o seară de iunie, Hagi a revenit acasă într-o postură diferită, dar cu aceeași responsabilitate uriașă pe umeri.
De data aceasta nu a mai fost numărul 10 din teren. Nu a mai avut mingea lipită de picior și nici libertatea de a schimba singur soarta unui meci printr-o sclipire. A trăit fiecare fază de la marginea terenului, ca selecționer, ca om care știe poate mai bine decât oricine ce înseamnă tricoul României.
Victoria cu Țara Galilor, 2-1, a oferit decorul perfect pentru această reîntâlnire.
România a intrat pe teren cu dorința de a demonstra că schimbarea de pe banca tehnică poate aduce nu doar emoție și nostalgie, ci și un nou început. A fost un meci amical doar pentru statistici. În tribune și pe gazon, sentimentul a fost altul. Era prima seară în care publicul îl primea pe Hagi ca selecționer, iar fiecare reacție de pe margine era urmărită cu atenție.
„Regele” s-a întors. Nu pentru a retrăi trecutul, ci pentru a construi viitorul.
România a reușit să se impună cu 2-1 în fața unei echipe galeze incomode, într-o partidă în care rezultatul a contat, dar poate și mai importantă a fost atmosfera din jurul echipei. A existat curiozitate, entuziasm și acea emoție pe care numele lui Hagi o produce încă, indiferent de generația care privește.
Pentru cei care l-au văzut jucând, imaginea lui pe banca naționalei a fost o întoarcere în timp. Pentru cei mai tineri, a fost întâlnirea directă cu unul dintre cele mai importante simboluri din istoria fotbalului românesc, de data aceasta în rolul celui care trebuie să conducă din umbră.
O victorie de moral, dar cu o încărcătură simbolică uriașă.
